duminică, 5 iulie 2009

Palatul brancovenesc de la Potlogi, Dambovita

Palatul de la Potlogi-Dambovita este, alaturi de palatul de la Mogosoaia si de cel de la Hurezi-Arges, unul din cele mai bine păstrate edificii brancovenesti.

In mare se aseamănă destul de mult cu palatul de la Mogoşoaia, in special datorită prezenţei foişorului impunător in partea din faţă a clădirii – reprezentând principala cale de acces in palat – şi loggiei cu coloane in spate, legate intre ele printr-o sală sau hol lung care formează un fel de ax al întregii clădiri.



Foisorul cu accesul la etaj:



Exista o bogata decoratie in piatra: portalurile de la intrarile principale, coloanele si balustradele foisorului, etc., „in care frunza de acant si floarea de crin se impletesc cu laleaua si garoafa orientala” (1).



Vedere din foisor:

In fotografia urmatoare se observa, la etaj, loggia, si la parter, sub loggie, camera deschisa. Se pare că prezenţa loggiei nu se datorează vreunei influenţe italiene sau turceşti, aşa cum s-a speculat, ci „reprezintă mai degrabă o adaptare la tipul local al palatului senioral bizantin, de care se leagă atât prin materialele şi procedeele de construcţie, cât si prin sistemele de boltire şi de decoraţie.” (1). Rolul loggiei si al camerei deschise era acela de a oferi privirii gradina si lacul care existau candva in spatele palatului, deschizand interiorul palatului spre exteriorul naturii.













Loggia vazuta din interior:

Decoratiunile exterioare din jurul ferestrelor:



Interiorul. Podeaua este recenta.




De remarcat la Potlogi decorul in stuc, reprezentand ornamente florale, de inspiratie orientală (turco-persană) (1).








Nu ma pricep, dar bunul simt imi spune ca modul acesta de renovare nu e okay: n-ar fi trebuit ca si noua usa sa fie boltita?
Beciul, centrat in jurul unui stalp masiv din care pornesc arce dublouri. Se spune ca la nivelul acestui stalp de sustinere s-ar fi aflat gura de intrare a tunelului care ducea spre crama din apropiere.



La Potlogi se poate ajunge fie iesind de pe autostrada Bucuresti-Pitesti la km 49, in dreptul unei statii de benzina OMV, de unde mai aveti de parcurs circa 3-5 km de drum neasfaltat pana la Potlogi, fie iesind de pe autostrada la km 30, in dreptul indicatorului Bolintin Deal, prin Palanca, Stoeneşti (unde puteti vedea Palatul Drugănescu), Găiseni, Potlogi (de la Găiseni la Potlogi, 3-5 km de drum neasfaltat). Deşi neamenajat, palatul se vizitează contra cost. Si nu, studentii nu au reducere – au fost plangeri.

Bibliografie:
1. Case, conace si palate vechi romanesti – Corina Nicolescu, Ed. Meridiane, 1979

Mai multe despre istoricul acestui palat, precum si despre tribulatiile legate de administarea sa, puteti afla din articolul "Palatul Potlogi, abandonat" din Romania Libera.

8 comentarii:

  1. Ma doare sufletul cand vad atatea frumuseti lasate de izbeliste.:(

    Felicitari pentru munca depusa pentru acest blog!

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc. As vrea sa pot face mai mult decat sa fotografiez si sa arat lumii starea actuala a unor opere de arta arhitectonice, dar ce-as putea face?

    RăspundețiȘtergere
  3. Cred ca proprietarii si autoritatile ar trebui sa faca ceva. E o bataie de joc sa lase atatea lucruri frumoase sa se piarda. Am vazut case vechi, cu o arhitectura impresionanta, masacrate cu termopane si vopsea lavabila portocalie...sau distruse cu buldozerul ca sa-si faca omul vila "americana" cum a vazut el in filme. Ce poti sa-i faci? A cumparat sau mostenit casa, a avut grija sa fie stearsa de pe lista cu monumente si apoi face ce-l taie capul. Daca incerci sa ii explici ca tamplaria de lemn ar fi mai potrivita iti zice ca esti prost.Ce, nu ai vazut ca acum toata lumea "buna" are termopane? Cum sa puna el tocuri de lemn? Sa se piarda caldura? Doamne-fereste!:)
    Scuze, m-a luat valul.
    Nu stiu ce altceva ai putea face. Dar ceea ce faci acum e admirabil si sper sa continui sa gasesti case "cu povesti" cum le numesc eu mult timp de acum incolo. Si cine stie? Poate se gaseste cineva care se indragosteste de o astfel de casa, o cumpara si o reconditioneaza.

    RăspundețiȘtergere
  4. Indraznesc sa sper chiar mai mult. Sigur, e vorba in primul rand de salvarea cladirilor vechi. Asta e principalul aspect. Dar mai e unul: multi dintre cei tineri care cutreiera blogurile isi vor face la un moment dat o casa; poate nu toti, poate nu multi, dar cel putin o parte din ei. Si atunci cand va veni momentul, isi vor aduce poate aminte de casele astea vechi, de arcadele cele frumoase, de cerdacurile acestea care te imbie la odihna si desfatare si poate vor dori sa faca ceva asemanator. Se poate, sigur se poate. Totul e sa stii ce sa-i ceri arhitectului. E o chestiune de gust, de a sti ce iti place, de a fi orientat in plan arhitectural, estetic.

    RăspundețiȘtergere
  5. Ai dreptate. Eu si sotul meu ne pregatim sa incepem o constructie in primavara in Gorj si primul loc in care am cautat inpiratie a fost Muzeul de la Curtisoara. E normal ca in ziua de azi sa ne dorim o casa functionala si "economica" din punct de vedere energetic, dar in acelasi timp putem folosi si reinterpreta arhitectura specifica zonei.

    RăspundețiȘtergere
  6. Ma bucur sa aud ca nu sunt singurul "nebun" care umbla dupa case vechi pentru inspiratie. Iar Gorjul are o multime de astfel de case. Casa de la Cartiu ati vazut-o? Ca nu e departe de Curtisoara. De fapt, casele de la Cartiu, ca langa casa muzeu a Cartienilor mai e una, particulara, a unui medic veterinar, la fel de frumoasa. Le-am vazut acum doua luni, cand am facut o excursie in zona Olteniei special pentru a caut case vechi si cule drept modele - ocazie cu care am facut si multe din fotografiile de pe acest blog. In toamna acestui an voi incepe in Buzau o casa cu foisor, cu coloane si arcade, al carui proiect, ca design, l-am facut eu, desi nu sunt arhitect. L-am facut in Google Sketch Up si i l-am dus arhitectului "Uite, dom'le, asa vreau sa imi faci casa."

    Mi-ar place sa comunicam mai mult pe aceasta tema, sa-mi spuneti la ce v-ati gandit voi si sa va arat proiectul meu. Pentru attachment-uri, putem folosi emailul. Al meu e afisat pe prima pagina a blogului.

    RăspundețiȘtergere
  7. Conform CJ Dambovita Ansamblul Brancovenesc Potlogi se afla in proces de precontractare in vederea reabilitarii, dar ca de obicei dureaza exagerat de mult.
    Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5
    IV.3. Proiecte aflate în precontractare
    http://www.cjd.ro/fisiere/cjd/raport2008-2009/IV.%20PROIECTE%20CU%20FINANTARE%20EXTERNA.pdf

    RăspundețiȘtergere
  8. Eu am fost la palat in primavara acestui an si se incepuse reabilitarea lui. In martie erau gata o parte dintre anexe si o pancarda anunta ca se folosesc fonduri europene in acest proiect.

    RăspundețiȘtergere